Varujan Pambuccian
Uniunea Armenilor din România
Candidez pentru un loc de deputat în Parlamentul României reprezentând, ca de fiecare dată, Uniunea Armenilor din România. Pe 1 Decembrie puteți să mă votați, punând ștampila pe lista Uniunii Armenilor din România din buletinul de vot pentru Camera Deputaților. Locurile în Parlament pentru minoritățile naționale nu sunt alocate din oficiu, de aceea am nevoie de voturile dumneavoastră pentru a trece pragul electoral care este mai mic decât pragul unui partid, dar nu este neglijabil. Lista pe care mă găsiți este aceeași în toate secțiile de votare din țară și din străinătate, în locuri diferite pe buletinul de vot pentru Camera Deputaților, în funcție de locul în care votați, județ, București sau străinătate. Cu un click pe imaginea alăturată sunteți redirecționați pe o pagină cu harta României cu județele respective sau circumscripția electorală pentru voturi din afara țării.
Site-ul acesta se adresează tuturor celor care doresc să mă voteze, armeni sau nu, iar conținutul său se axează pe proiectele de interes general pe care le propun. Cei care mi-au urmărit activitatea știu că lucrurile pe care le-am propus le-am realizat. Nu promit lucruri care nu sunt în programul meu electoral pe care vi-l propun aici. Dacă îmi veți sugera proiecte pe care voi simți că le pot realiza, le voi avea și pe acestea în vedere.
Cu un click pe următoarea imagine, puteți accesa pagina pe care găsiți evenimente media din campania electorală.
Click pentru a vedea locul în buletinul de vot
Evenimente
Tehnologii și metode avansate în agricultură
În această secțiune prezint o scurtă analiză a situației curente în sectorul agroalimentar și o serie de soluții. O parte le-am întreprins în legislatura care se încheie acum, o parte le vizez în programul meu pentru legislatura 2024-2028. Astfel, am inițiat și am dus până la capăt Legea 398/13 Decembrie 2023 privind stimularea horticulturii în medii controlate si a horticulturii urbane.
Orice proiect necesită o analiză a situației curente și identificarea lucrurilor care nu funcționează bine și trebuie remediate sau pot fi îmbunătățite. De aceea, secțiunea se deschide cu câteva cuvinte privind situația deșertificării sudului României, a creșterii deficitului balanței de plăți în sectorul agroalimentar și a impactului asupra sănătății populației. Soluțiile pe care le propun țin de ceea ce se numește azi Agricultura 4.0 și se referă la producția horticolă în medii controlate, la agricultura urbană, agricultura de precizie și la modernizarea rețelei de stocare a produselor agricole. Structura importurilor și exporturilor agroalimentare în țara noastră demonstrează necesitatea corelării agriculturii cu industria alimentară, prin dezvoltarea acesteia din urmă. Toate statele cu un sector agroalimentar puternic au luat, în timp, o serie de măsuri vizând adaptarea sectorului agroindustrial la metodele și tehnologiile moderne.
Avem, de asemenea, o vastă și puternică tradiție în cercetarea în domeniu pe care merită să o continuăm și să o dezvoltăm. Stimularea învățământului și cercetării de profil reprezintă pentru mine o prioritate și voi veni cu un set de propuneri în legislația ȘTIM pe care o pregătesc. Voi încheia acest capitol spunând câte ceva despre măsuri pentru stoparea și diminuarea deșertificării.
Toate aceste măsuri, pe care le promovez și pentru care am activat în legislatura curentă și doresc să le continui în legislatura următoare în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, au în vedere sprijinirea sectorului agroalimentar românesc și a consumatorului intern.
Pentru mai multe detalii, vă invit să faceți clic pe imaginea alăturată.
ȘTIM
La începutul mandatului meu, în anul 2020, am inițiat înființarea Comisiei pentru Știință și Tehnologie, ca o comisie permanentă în ambele camere ale Parlamentului. Aceasta marchează un prim pas esențial pentru sprijinul legislativ al domeniului ȘTIM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică) în România – o abordare similară celei pe care am adoptat-o acum 20 de ani în sprijinul industriei IT&C.
România se confruntă cu un deficit sever de specialiști în domenii științifice și tehnice, o provocare care afectează sectoarele economice vitale și limitează creșterea economică a țării. De aceea, programul pe care îl propun prioritizează finanțarea infrastructurii și a educației în domeniul ȘTIM la toate nivelurile. Acest demers va permite tinerilor să dobândească competențe de viitor, precum gândirea critică, soluționarea problemelor și abilități tehnice avansate. Astfel, vom contribui la reducerea exodului de specialiști și la consolidarea economiei naționale.
Susțin implicarea continuă a companiilor, a Guvernului și a societății civile în sprijinirea inițiativelor din sfera ȘTIM, pentru a crea o generație de profesioniști inovatori și dedicați îmbunătățirii calității vieții pentru întreaga societate.
Istoria speciei noastre, aș spune chiar istoria hominidelor, se confundă cu istoria tehnologiilor și, mai târziu, istoria științei și tehnologiilor. De la prima piatră cioplită de un australopitec și care i-a transmis unui alt australopitec felul în care a cioplit piatra, până în ziua de azi, grupul uman care a deținut știința și tehnologia cele mai avansate a devenit grupul dominant care a scris istoria. În societățile moderne ne-am obișnuit să luăm toate aceste lucruri ca fiind de la sine înțelese și acordăm o atenție marginală științei și tehnologiei în raport cu alte domenii sociale. Dar națiunile care au înțeles rolul lor sunt, deloc întâmplător, națiunile care au un cuvânt de spus. Eu îmi doresc ca națiunea română să se numere printre ele. Și lucrul acesta înseamnă o construcție migăloasă de zi cu zi și o susținere continuă din partea statului român. Nu suntem suficient de mulți pentru a excela în foarte multe domenii. De aceea este foarte important să ne concentrăm pe cele pentru care am dovedit o chemare, avem resurse și sunt în direcția în care merge azi omenirea.
Îndrăznesc să spun că românii au un talent înnăscut în zona de graniță dintre domeniile abstracte (cum e matematica) și inginerie. Este un dar extrem de prețios pe care trebuie să îl cultivăm pentru că el ne va ajută să ne dezvoltăm mai repede decât alte națiuni.
Pentru mai multe detalii, vă invit să faceți click pe imaginea alăturată.
Inteligența Artificială (IA)
Prima universitate din lume care a introdus cursuri de inteligență artificială (în anii 1960) a fost Massachusetts Institute of Technology. În România primul curs de IA s-a ținut în anii 1970 la Universitatea Politehnică din București urmată la scurt timp de Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică de la Universitatea din Craiova, Facultatea de Matematică a Universității din București și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Avem așadar o tradiție de 50 de ani în domeniu, și un număr foarte mare de specialiști IT și informaticieni care au urmat asemenea cursuri. Lucrul acesta va simplifica tranziția de la industria de IT (care va suferi un declin global în anii care vin în ceea ce privește necesarul de forță de muncă) la industria de IA (în care deficitul de specialiști este în creștere constantă). În anul 2016 am propus pentru prima dată o tranziție organică de la IT la IA, dar industria IT (care ajunsese deja să fie dominată de lohn) nu s-a arătat interesată. Acum tranziția este urgentă, dacă vrem să menținem o parte a forței de muncă pe care o avem activă într-un domeniu apropiat IT-ului.
Dar nu doar ridicarea acestei industrii este un element care va contribui la dezvoltarea României ci și utilizarea IA pe scară largă în tot ce ține de economie, societate și oameni. Pentru industria de IA am în vedere un program similar celui implementat cu succes pentru susținerea industriei IT în perioada 2000-2016. Pentru restul domeniilor programul meu este centrat pe educație de la gimnaziu până la educația continuă.
Pentru mai multe detalii, vă invit să faceți click pe imaginea alăturată.
Despre mine
