IA (Inteligența Artificială)
Situația din acest moment
De ce este inteligența artificială o șansă pentru dezvoltarea României
La începutul anului 2017, Andrew Ng, profesor la Stanford University, cofondatorul și șeful Google Brain, făcea o prezentare având ca subiect „Inteligența Artificială este noua electricitate”. Cu această propoziție simplă, Ng a caracterizat perfect rolul și importanța inteligenței artificiale în ziua de azi. Acest lucru a fost demonstrat de viteza cu care evoluează lucrurile atât în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de IA cât și a numărului și diversificării aplicațiilor. Odată cu democratizarea accesului la aplicații de după 2020, avansul a fost unul vertiginos și ce se discuta în anii 90 în conferințe a intrat în discursul public. În industria de software, dezvoltarea IA determină erodarea locurilor de muncă din cauza posibilității automatizării generării de cod, a unei părți semnificative a proiectării interfețelor și a testării automate.
Spuneam, începând din anul 2014 că este urgentă reorientarea industriei românești de software spre inteligența artificială și propuneam în campania electorală din anul 2016 o nouă arhitectură legislativă care să poată susține o tranziție rapidă. Acum, după 10 ani de la primele tentative de aducere în spațiul public a acestor idei, constat că este necesară o intervenție hotărâtă pentru a nu pierde oportunitatea pe care o avem. Această intervenție, similară cu cea din anul 2000, are ca scop păstrarea unei părți a forței de muncă și afirmarea României în zona aplicațiilor care utilizează infrastructuri de IA. Trebuie să fim foarte realiști și să înțelegem că nu avem forța financiară, tehnologică și energetică pentru a dezvolta o infrastructură de IA, dar avem capacitatea științifică, inginerească și de formare pentru a ne plasa ca un jucător important în domeniul aplicațiilor utilizând IA. Cum este un domeniu care ni se potrivește, cu un viitor cert cât se poate de semnificativ, are valoare adăugată mare și avem resurse pentru a susține o industrie de IA. Cred că ea, stimulată inteligent, poate avea un aport la PIB mai mare decât a avut industria de IT.
Oportunități și bariere
Din fericire, ridicarea valului IA vine în momentul în care începe declinul industriei de IT. Asta înseamnă că o parte semnificativă a forței de muncă din IT se va putea transfera, fără dificultăți mari în industria de IA, cu condiția să luăm la timp măsurile stimulative pentru această industrie în România. Forța de muncă având o pregătire în cadrul industriei de IT, infrastructura universitară existentă, conectivitatea la Internet în orașele în care există o industrie de IT dezvoltată și interesul consumatorilor pentru IA care adresează piața de masă, reprezintă premise importante pentru a face din industria de IA un motor major al economiei românești.
Principala barieră este legislația comunitară care înclină mai mult spre restricționarea birocratică a industriei decât spre stimularea ei. De aceea, măsurile stimulative vor fi mai greu de abordat, dar nu imposibil. A doua barieră, chiar dacă pare măruntă, este cea care va face diferența între o industrie puternică și una excepțională. Spun asta din experiența avută cu industria de IT și din similitudinea modelelor de business din cele două industrii. Industria de IT românească a pornit cu produse de proprietate intelectuală și a eșuat într-o industrie majoritară de lohn și white label. Cu excepții notabile, dar doar excepții. Nu am găsit atunci nicio soluție prin care să corijez apetitul patronatului de a închiria om-oră (operațiune care a căpătat numele mai puțin jenant de outsourcing) și nu știu dacă voi găsi vreo soluție nici acum. Pentru că a avea proprietate intelectuală asupra produselor le dă acestora o valoare adăugată mult mai mare. Sper că această barieră va cădea și că mentalitatea noii generații de antreprenori va fi una mai îndrăzneață.
Percepția asupra IA în România
În anul 2023, Ipsos (locul șapte în topul celor mai mari companii de cercetare de piață la nivel mondial) a realizat un studiu asupra percepției IA în 31 de țări. Studiul relevă faptul că această percepție oscilează între ignoranță, naivitate și fascinație. Lucrul acesta se poate deduce ușor din răspunsurile date la chestionarul Ipsos. De exemplu, două treimi (67%) spun că înțeleg bine ce este inteligența artificială, dar numai jumătate (51%) spun că știu ce produse și servicii folosesc inteligența artificială. În România, rezultatele sunt și mai accentuate, 77% spunând că înțeleg bine ce este inteligența artificială, cu o cotă de încredere de peste 60% și cu certitudinea că în următorii 5 ani va schimba felul în care lucrează (54%), dar nu va înlocui forța de muncă (63%).
Ca aceste proiecții să devină realitate, este necesar un efort serios de educare la toate nivelurile.
Cum ne putem poziționa?
Infrastructura IA este preponderent americană. Investițiile de până acum în cloud raportate de către principalii deținători sunt:
- Amazon Web Service – 66 miliarde dolari
- Google Alphabet 31 miliarde dolari
- Microsoft Azure – 24 miliarde dolari
- Alibaba Cloud – 5 miliarde dolari
Cu intenția de a crește investiția cu:
- Amazon Web Service – 150 miliarde dolari în următorii 15 ani
- Microsoft Azure – 100 miliarde dolari până în 2028 în proiectul Stargate realizat în colaborare cu OpenAI, dezvoltând și un supercomputer care nu va mai depinde de NVIDIA
- Este limpede că aici ne putem poziționa doar ca utilizatori, eventual utilizatori privilegiați, dacă avem ceva de oferit.
În ceea ce privește modelele pentru machine learning (ML), procesarea limbajului natural (NLP), modelele generative, etc., Statele Unite domină peisajul urmate de Canada, Marea Britanie, Germania și China. Aici avem o șansă să ne poziționăm mai bine, dată fiind școala de matematică din România și experiența academică în big data și IA.
Dar cea mai mare oportunitate o reprezintă aplicațiile. Cursa a început acum doi ani, aplicațiile pentru IA se dezvoltă mai ușor decât cele software, dar trebuie depistate ideile care pot avea sens în piețele mari. Riscul căderii în lohn și white label este la fel de mare ca cel din perioada dezvoltării industriei de software, dar cu experiența câștigată sper să îl diminuăm.
Reglementarea IA în Uniunea Europeană
Pe 13 iunie 2024 a fost adoptat Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului European. Acesta a intrat în vigoare pe 1 August 2024 și este obligatoriu pentru toate statele membre. Regulamentul introduce o serie de restricții privind inteligența artificială, cele mai neatractive pentru investitori fiind cele impuse antrenării sistemelor. La această legislație se adaugă restricțiile venite din Green Deal, IA fiind un domeniu energofag. Europa are deja o rămânere în urmă serioasă în raport cu America de Nord și China și șansele de a recupera decalajul sunt infime.
În aceste condiții, va trebui să fim extrem de creativi în plan legislativ, dacă dorim să dezvoltăm o industrie de inteligență artificială în România și să nu pierdem o oportunitate majoră pentru țară și pentru forța de muncă. Mai ales că va trebui ca în anii care vin industria IA să absoarbă disponibilizările din industria de software ca urmare a utilizării aplicațiilor IA care fac mai ieftină, mai sigură și mai rapidă dezvoltarea și testarea aplicațiilor clasice.
Ce este necesar pentru o dezvoltare rapidă în această direcție
Introducerea IA în COR
Din experiența pe care am avut-o cu industria IT, a reieșit clar că în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), era necesar să apară profesiile cerute de lumea reală. De aceea, între 2001 și 2016 am tot adăugat profesii în COR pentru a permite aplicarea corectă a măsurilor de stimulare a industriei. Pentru IA nu există nimic specific în acest moment. Putem considera că Analist de date sau Programator de sisteme informatice (în specificarea căreia am adăugat în 2015 un „inclusiv aplicații care pot utiliza IA”) au o oarecare suprapunere peste domeniul IA, dar lipsesc profesiile specifice. Fără ele, stimulentele fiscale pe care le am în vedere, nu se pot aplica. Mă gândesc la „Cercetător în IA”, „Machine Learning Engineer”, „prompt engineer”, „AI trainer”, „Specialist în interpretabilitatea IA”, „Specialist în etica inteligenței artificiale”. O variantă finală o voi promova după ce o discut cu organizațiile interesate de dezvoltarea IA în România.
Adăugarea acestor profesii în COR permite aplicarea măsurilor de stimulare la care mă gândesc și ajută la recunoașterea oficială a acestor roluri și ar sprijini dezvoltarea unor programe educaționale și de formare specializate. În plus, acest lucru ar permite angajatorilor să recruteze mai ușor experți cu abilitățile necesare și ar contribui la alinierea pieței muncii din România la cerințele tehnologice actuale și la tendințele globale.
Definirea IA ca domeniu ȘTIM
Dezvoltarea IA în România trebuie corelată cu politicile pentru ȘTIM. În acest moment definirea domeniilor ȘTIM se reduce la un scurt paragraf în Anexa la Legea 199/2023 care enumeră domeniile ȘTIM în care se pot organiza programe de studii. Domeniul IA lipsește chiar dacă România a elaborat o strategie națională care are ca unic scop transpunerea strategiei europene din anul 2018.
Astfel la punctul 51 din anexa la Legea 199/2023 găsim: „Programele de studii în domeniile învățării științelor exacte, ingineriei și matematicii, denumite STIM, sunt programe de studii din ramurile de știință: matematică, fizică, chimie și inginerie chimică, informatică, arhitectură și urbanism, știința mediului, biologie, biochimie și științe inginerești”. În secțiunea dedicată ȘTIM scriu mai mult în legătură cu lucrul acesta. Cert este că dintre domeniile adresate de programele de studii lipsește IA, ceea ce face ca universitățile să includă acest domeniu în informatică acordându-i o importanță mai mică sau mai mare în funcție de pregătirea corpului profesoral.
IA a plecat, din anul 1956, ca o ramură a informaticii. Începând cu anii 2000, s-a desprins treptat de informatică și a devenit azi un domeniu de sine stătător. La fel cum tehnologia informației s-a desprins din domeniul automatizărilor în anii 1980. Mai mult, IA este un domeniu interdisciplinar, ceea ce impune o curriculă diferită cu accent pe toate domeniile care concură. Lucrul acesta este pus clar în evidență în toate statele în care IA este foarte dezvoltată. De exemplu Carnegie-Mellon University (24 global) a fost prima universitate care a înființat un departament (facultate) de sine stătător pentru IA în anul 2018. Aceste structuri nu au niciun corespondent în România, ceea ce justifică sprijinul statului român pentru înființarea unor facultăți de profil.
Introducerea IA în curriculum
Pentru a sprijini dezvoltarea inteligenței artificiale (IA) în România, este esențială integrarea acesteia în curriculumul educațional la toate nivelurile de învățământ. Lucrul acesta nu se poate legifera, este de competența Ministerului Educației, dar prin comisiile parlamentare cu atribuții în acest domeniu, mă voi implica activ în ajustarea curriculumului, astfel:
- Începând cu gimnaziul, elevii ar trebui familiarizați, odată cu dezvoltarea competențelor digitale, cu noțiuni fundamentale ale IA, precum algoritmi simpli și aplicații practice.
- Oferirea de discipline opționale în învățământ liceal axate pe IA și învățare automată, adaptate nivelului de înțelegere al elevilor.
- Dezvoltarea și actualizarea programelor universitare care să includă masterat în IA cursuri avansate de IA, modele și arhitecturi de rețele neuronale, aplicații și elemente de etică.
- Finanțarea de programe de formare continuă și recalificare pentru profesioniști din diverse domenii care doresc să își dezvolte competențe în IA.
- Cursuri și ateliere de formare continuă pentru profesori pentru a le dezvolta competențele în predarea IA și utilizarea resurselor tehnologice.
IA este o oportunitate pe care nu avem voie să o ratăm.
Experiența din IT a demonstrat că sprijinul financiar reprezintă, mai degrabă, o investiție. Intenționez să urmez o foaie de parcurs similară cu cea pe care am avut-o în cazul industriei de IT în anul 2000. Acționând pârghia fiscală la nivelul angajaților cu profesiile pe care le voi introduce în COR în legătură cu IA. Voi proceda așa pentru a evita, ca și atunci, interpretarea măsurii ca un ajutor de stat și blocarea ei de către UE. Cel mai dificil lucru va fi adaptarea din mers a sistemului educațional cu modificarea curriculumului și finanțarea unor noi facultăți în cadrul marilor universități.
Un alt obiectiv care necesită un mic efort financiar dar poate duce la o piață internă care să susțină companiile de IA este menținerea entuziasmului social .
Corelat cu strategia UE, mă gândesc la un set de avantaje fiscale pentru organizațiile care utilizează IA în realizarea scopurilor lor și la ajutor de stat pentru eventualele mari investiții în IA în România.
